numismatică dex - definiţie, sinonime, conjugare

numismatică

numismatică numismatic
NUMISMÁTIC, -Ă, numismatici, -ce, s.f., adj. 1. S.f. Disciplină auxiliară a istoriei, care se ocupă cu istoricul monedelor, al medaliilor vechi etc., studiind evoluţia acestora din punctul de vedere al formei, al gravurii, al baterii, al circulaţiei etc., precum şi documentele conţinând date referitoare la monede. 2. Adj. Care aparţine numismaticii (1), privitor la numismatică. – Din fr. numismatique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NUMISMÁTI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de numismatică; propriu numismaticii. /<fr. numismatique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NUMISMÁTICĂ f. 1) Ramură a istoriei care se ocupă cu studiul monedelor şi al medaliilor vechi. 2) Colecţionare de monede şi medalii vechi. /<fr. numismatique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NUMISMÁTIC, -Ă adj. Referitor la numismatică. [< fr. numismatique].
(Dicţionar de neologisme)

NUMISMÁTICĂ s.f. Disciplină auxiliară a istoriei, care studiază monedele şi medaliile (vechi). [< fr. numismatique, cf. gr. numisma – medalie].
(Dicţionar de neologisme)

NUMISMÁTIC, -Ă I. adj. referitor la numismatică. II. s. f. disciplină auxiliară a istoriei care studiază monedele şi medaliile (vechi). (< fr. numismatique)
(Marele dicţionar de neologisme)

numismátic adj. m., pl. numismátici; f. sg. numismátică, pl. numismátice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

numismátică s. f., g.-d. art. numismáticii
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: nu num numi numis numism

Cuvinte se termină cu literele: ca ica tica atica matica