nunțiatură dex - definiţie, sinonime, conjugare

nunțiatură

NUNŢIATÚRĂ, nunţiaturi, s.f. 1. Reprezentanţă diplomatică a Vaticanului într-o ţară străină, condusă de un nunţiu. ♦ Local unde funcţionează această reprezentanţă. 2. Funcţia de nunţiu. [Pr.: -ţi-a Var.: nunciatură s.f.] – Din it. nunziatura.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

NUNŢIATUR//Ă f. 1) Reprezentanţă diplomatică a Vaticanului într-o ţară străină, condusă de un nunţiu. 2) Sediul acestei reprezentanţe. 3) Funcţia de nunţiu. [Sil. -ti-a-] /
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

NUNŢIATÚRĂ s.f. Reprezentanţă diplomatică a Vaticanului într-o ţară străină. ♦ Localul acestei reprezentanţe. ♦ Calitate, funcţie de nunţiu. [Pron. -ţi-a-, var. nunciatură s.f. / < germ. Nuntiatur, it. nunziatura].
(Dicţionar de neologisme)

NUNŢIATÚRĂ s. f. reprezentanţă diplomatică a Vaticanului într-o ţară străină. ♢ funcţia nunţiului. (< it. nunziatura)
(Marele dicţionar de neologisme)

nunţiatúră s. f. (sil. -ţi-a-), g.-d. art. nunţiatúrii; pl. nunţiatúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: nu nun nunt nunti nuntia

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura atura iatura