nuncupaţie
NUNCUPÁŢIE s.f. (Jur.) Declaraţie solemnă făcută într-un act. [Gen. -iei, var. nuncupaţiune s.f. / cf. lat. nuncupatio, fr. nuncupation].
(Dicţionar de neologisme)
NUNCUPÁŢIE s. f. (jur.) declaraţie solemnă şi verbală prin care testatorul confirmă că dispoziţiile din testamentul scris exprimă voinţa sa. (< fr. nuncupation, lat. nuncupatio)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar de neologisme)
NUNCUPÁŢIE s. f. (jur.) declaraţie solemnă şi verbală prin care testatorul confirmă că dispoziţiile din testamentul scris exprimă voinţa sa. (< fr. nuncupation, lat. nuncupatio)
(Marele dicţionar de neologisme)