năvodit

NĂVODÍ, năvodesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A pescui cu năvodul. – Din năvod.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A NĂVOD//Í ~ésc tranz. rar (peşte sau alte vietăţi acvatice comestibile) A prinde cu năvodul. /Din năvod
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

năvodí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. năvodésc, imperf. 3 sg. năvodeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. năvodeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

năvodí, năvodésc, vb. IV (înv. şi pop.) 1. a pescui cu năvodul. 2. a încercui.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

năvodít s.n. (înv. şi pop.) năvodire (v).
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)