oțeliu
OŢELÍU, -ÍE, oţelii, adj. Cu aspect, cu strălucire de oţel; de culoarea oţelului. – Oţel + suf. -iu.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
oţelíu adj. m., f. oţelíe, pl. m. şi f. oţelíi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
oţelíu adj. m., f. oţelíe, pl. m. şi f. oţelíi
(Dicţionar ortografic al limbii române)