oac

OAC interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul broaştelor. [Var.: oácaca interj.] – Onomatopee.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OÁC interj. (se foloseşte, de obicei repetat, pentru a imita orăcăitul broaştelor). /Onomat.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

oác interj. – Imită orăcăitul broaştei. – Var. oacaca, oatata. Creaţie expresivă, cf. orac. – Der. ocăcăi, vb. (a orăcăi); ocăcăială, s.f. (acţiunea de a orăcăi şi rezultatul ei).
(Dicţionarul etimologic român)

oac interj.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
OAC interj. miorc!, (reg.) orac! (Broasca face: ~!)
(Dicţionar de sinonime)