OBÍDĂ, obide, s.f. 1. (Pop.) Întristare adâncă, durere sufletească; mâhnire, amărăciune, jale; necaz; ciudă, mânie. 2. (Înv.) Nedreptate, asuprire; jignire, insultă, umilire. – Din sl. obida.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OBÍD//Ă ~e f. 1) Amărăciune provocată de o nedreptate. 2) înv. Faptă nedreaptă, reprobabilă; nedreptate. /<sl. obida
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
OBIDÁ vb. I. v. obidi.
(Dicţionarul limbii române moderne)
obídă (obíde), s.f. – 1. (Înv.) Nedreptate, injurie, jignire, inechitate. – 2. Chin, durere, zbucium. Sl. obida (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Cihac, II, 219; Conev 103). – Der. obidi (var. rară obida), vb. (a jigni, a vexa; a chinui), din sl. obideti; obidos, adj. (mîhnit, necăjit), înv.; obidnic, adj. (nenorocit, ticălos), Mold., rar; obijdui (var. obidui), vb. (a chinui, a nedreptăţi), din sl. obizdati.
(Dicţionarul etimologic român)
obídă s. f., g.-d. art. obídei; pl. obíde
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
OBÍDĂ s. v. afront, amărăciune, asuprire, ciudă, exploatare, furie, gelozie, injurie, insultă, invidie, împilare, întristare, înverşunare, jignire, mâhnire, mânie, năpăstuire, necaz, ocară, ofensă, opresiune, oprimare, persecutare, persecuţie, pică, pizmă, pornire, prigoană, prigonire, ranchiună, ruşine, supărare, tristeţe, umilinţă, urgisire.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OBÍD//Ă ~e f. 1) Amărăciune provocată de o nedreptate. 2) înv. Faptă nedreaptă, reprobabilă; nedreptate. /<sl. obida
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul limbii române moderne)
obídă (obíde), s.f. – 1. (Înv.) Nedreptate, injurie, jignire, inechitate. – 2. Chin, durere, zbucium. Sl. obida (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Cihac, II, 219; Conev 103). – Der. obidi (var. rară obida), vb. (a jigni, a vexa; a chinui), din sl. obideti; obidos, adj. (mîhnit, necăjit), înv.; obidnic, adj. (nenorocit, ticălos), Mold., rar; obijdui (var. obidui), vb. (a chinui, a nedreptăţi), din sl. obizdati.
(Dicţionarul etimologic român)
obídă s. f., g.-d. art. obídei; pl. obíde
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
OBÍDĂ s. v. afront, amărăciune, asuprire, ciudă, exploatare, furie, gelozie, injurie, insultă, invidie, împilare, întristare, înverşunare, jignire, mâhnire, mânie, năpăstuire, necaz, ocară, ofensă, opresiune, oprimare, persecutare, persecuţie, pică, pizmă, pornire, prigoană, prigonire, ranchiună, ruşine, supărare, tristeţe, umilinţă, urgisire.
(Dicţionar de sinonime)