obiectivizat

OBIECTIVIZÁ, pers. 3 obiectivizează, vb. I. Refl. (Rar) A căpăta un caracter obiectiv. – Obiectiv + suf. -iza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE OBIECTIVIZ//Á pers.3 se ~eáză intranz. rar A căpăta un caracter obiectiv. /obiectiv + suf. ~iza
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

OBIECTIVIZÁ vb. I. refl. (Rar) A căpăta un caracter obiectiv. [P.i. 3 -zează. / < obiectiv + -iza].
(Dicţionar de neologisme)

OBIECTIVIZÁ vb. refl. a se obiectiva (II). (< engl. obiectivize)
(Marele dicţionar de neologisme)

!obiectivizá (a ~) (-biec-) vb., ind. prez. 3 obiectivizeáză
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

obiectivizá vb. (sil. -biec-; mf. ob-), ind. prez. 3 sg. şi pl. obiectivizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Antonime:
Obiectivizat ≠ subiectivizat
(Dicţionar de antonime)