obnubila

[Conjugare]

OBNUBILÁ, pers. 3 obnubilează, vb. I. Refl. (Rar; despre vedere, memorie) A se întuneca, a slăbi, a se umbri. – Din lat. obnubilare, fr. obnubiler.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE OBNUBIL//Á pers. 3 se ~eáză intranz. livr. (despre vedere sau despre memorie) A-şi pierde starea normală; a deveni mai slab. /<lat. obnubilare, fr. obnubiler
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

OBNUBILÁ vb. I. tr., refl. (Liv.) A (se) întuneca, a slăbi. [Cf. it., lat. obnubilare, fr. obnubiler].
(Dicţionar de neologisme)

OBNUBILÁ vb. tr., refl. (despre vedere, memorie etc.) a slăbi; a (se) întuneca. (< fr. obnubiler, lat. obnubilare)
(Marele dicţionar de neologisme)

obnubilá vb., ind. prez. 3 sg. obnubileáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: ob obn obnu obnub obnubi

Cuvinte se termină cu literele: la ila bila ubila nubila