obrăznicătură dex - definiţie, sinonime, conjugare

obrăznicătură

[Sinonime]
OBRĂZNICĂTÚRĂ, obrăznicături, s.f. (Fam.) Fiinţă obraznică. – Obraznic + suf. -ătură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OBRĂZNICĂTÚR//Ă ~i f. fam. Persoană obraznică (mai ales copil). [Sil. -brăz-] /ob-raznic + suf. ~ătură
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

obrăznicătúră s. f. (sil. -brăz-), g.-d. art. obrăznicătúrii; pl. obrăznicătúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
OBRĂZNICĂTÚRĂ s. obraznic. (Este o ~ de copil.)
(Dicţionar de sinonime)

OBRĂZNICĂTÚRĂ s. v. codobatură, prundar, prundaş.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ob obr obra obraz obrazn

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura atura catura