observanță
OBSERVÁNŢĂ s.f. (Liv.) Observare, respectare a legii, a normelor religioase. ♦ Normă religioasă. [Cf. fr. observance].
(Dicţionar de neologisme)
OBSERVÁNŢĂ s. f. 1. observare, respectare a legilor, a normelor religioase. 2. (med.) respectarea de către bolnav a tratamentelor prescrise. (< fr., engl. observance)
(Marele dicţionar de neologisme)
observánţă s. f., g.-d. art. observánţei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
OBSERVÁNŢĂ s. f. 1. observare, respectare a legilor, a normelor religioase. 2. (med.) respectarea de către bolnav a tratamentelor prescrise. (< fr., engl. observance)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)