obstinație
[Sinonime]
OBSTINÁŢIE, obstinaţii, s.f. (Livr.) Încăpăţânare, îndărătnicie. – Din lat. obstinatio, fr. obstination.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OBSTINÁŢIE s.f. (Liv.) Încăpăţânare, îndârjire, îndărătnicie. [Gen. -iei, var. obstinaţiune s.f. / < fr. obstination, cf. lat. obstinatio].
(Dicţionar de neologisme)
OBSTINÁŢIE s. f. încăpăţânare, îndărătnicie, tenacitate. (< fr. obstination, lat. obstinatio)
(Marele dicţionar de neologisme)
obstináţie s. f. (sil. -ţi-e), art. obstináţia (sil.-ţi-a), g.-d. art. obstináţiei; pl. obstináţii, art. obstináţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
OBSTINÁŢIE s. v. încăpăţânare, îndărătnicie, îndârjire, înverşunare.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OBSTINÁŢIE s.f. (Liv.) Încăpăţânare, îndârjire, îndărătnicie. [Gen. -iei, var. obstinaţiune s.f. / < fr. obstination, cf. lat. obstinatio].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
obstináţie s. f. (sil. -ţi-e), art. obstináţia (sil.-ţi-a), g.-d. art. obstináţiei; pl. obstináţii, art. obstináţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
OBSTINÁŢIE s. v. încăpăţânare, îndărătnicie, îndârjire, înverşunare.
(Dicţionar de sinonime)