obstinat dex - definiţie, sinonime, conjugare
OBSTINÁ, obstinez, vb. I. Refl. (Livr.) A se încăpăţâna, a se îndârji. – Din fr. obstiner.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OBSTINÁT, -Ă, obstinaţi, -te, adj. (Livr.) Încăpăţânat, îndărătnic. – V. obstina.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE OBSTIN//Á mă ~éz intranz. livr. A stărui cu îndăratnicie într-o acţiune sau într-o atitudine (mai ales nesănătoasă); a se încăpăţina; a se îndărătnici; a se ambiţiona. /<fr. obstiner
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

OBSTINÁ vb. I. refl. (Liv.) A se îndârji, a se încăpăţâna. [P.i. -nez şi obstín, 3,6 -nează. / < fr. (s\')obstiner)
(Dicţionar de neologisme)

OBSTINÁT, -Ă adj. (Liv.) Încăpăţânat, îndârjit, îndărătnic. [Cf. fr. obstiné].
(Dicţionar de neologisme)

OBSTINÁ vb. refl. a se încăpăţâna, a se îndârji. (< fr. sóbstiner)
(Marele dicţionar de neologisme)

obstiná vb., ind. prez. 1 sg. obstinéz, 3 sg. şi pl. obstineáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. obstinéze
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
OBSTINÁ vb. v. încăpăţâna, îndărătnici, îndârji, înverşuna.
(Dicţionar de sinonime)

OBSTINÁT adj. v. furios, încăpăţânat, îndărătnic, îndârjit, înfuriat, întărâtat, înverşunat, mâniat, mânios, pornit, recalcitrant, refractar.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ob obs obst obsti obstin

Cuvinte se termină cu literele: at nat inat tinat stinat