ocazie dex - definiţie, sinonime, conjugare

ocazie

[Sinonime]
OCÁZIE, ocazii, s.f. 1. Situaţie, împrejurare care provoacă, permite sau uşurează săvârşirea unei acţiuni; prilej, moment favorabil. ♢ De ocazie = a) loc. adj. potrivit numai pentru o anumită împrejurare; deosebii, de circumstanţă; b) loc. adj. şi adv. (ivit) întâmplător; cumpărat sau vândut din întâmplare (şi de obicei avantajos). ♢ Loc. vb. A da ocazie la (sau, înv., de)... = a da loc, a ocaziona, a prilejui. ♢ Expr. Cu altă ocazie = cu alt prilej, altă dată. ♦ Eveniment deosebit, festivitate. 2. (Concr.) Mijloc de locomoţie, de obicei găsit din întâmplare. [Var.: (înv.) ocaziúne s.f.] – Din fr. occasion, germ. Okasion, lat. occasio, -onis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OCÁZI//E ~i f. 1) Situaţie favorabilă; circumstanţă avantajoasă; moment oportun; prilej. 2) Eveniment festiv; festivitate. 3) pop. Mijloc de transport găsit la întâmplare. A venit cu o ~. [G.-D. ocaziei; Sil. -zi-e] /<fr. occasion, germ. Okasion, lat. occasio, ~onis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

OCÁZIE s.f. Fenomen sau moment (ivit întâmplător) favorabil sau oportun pentru ceva; prilej, împrejurare. ♢ De ocazie = a) de circumstanţă, (ivit) întâmplător; b) uzat, vândut cu preţ redus; a da ocazia = a ocaziona. [Gen. -iei, var. ocaziune s.f. / cf. fr. occasion, lat. occasio].
(Dicţionar de neologisme)

OCÁZIE s. f. 1. situaţie, moment favorabil sau oportun pentru ceva; prilej, împrejurare. o de ~ = a) de circumstanţă, (ivit) întâmplător; b) uzat, vândut cu preţ redus. a da ă = a ocaziona. 2. mijloc de locomoţie, vehicul ivit din întâmplare. (< fr. occasion, germ. Okasion, lat. occasio)
(Marele dicţionar de neologisme)

ocázie s. f. (sil. -zi-e), art. ocázia (sil. -zi-a), g.-d. art. ocáziei; pl. ocázii, art. ocáziile (sil.-zi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
OCÁZIE s. 1. prilej, (înv. şi reg.) pont, (înv.) ceas, zăman. (Aşteaptă o ~ potrivită.) 2. v. împrejurare. 3. v. prilej. 4. motiv, pretext, pricină, prilej, (înv. şi reg.) pofidă, (înv.) pricinuire, (înv., în Transilv.) podoimă. (Caută ~ de ceartă.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: oc oca ocaz ocazi

Cuvinte se termină cu literele: ie zie azie cazie