occident

OCCIDÉNT s.n. Apus¹ (2), vest; spaţiul geografic situat la apus de un punct de referinţă. – Din fr. occident, lat. occidens, -ntis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OCCIDÉNT n. 1) Punct cardinal situat spre soare-apune; vest; apus. 2) Spaţiu geografic situat spre soare-apune (în special, Europa de Vest); apus; vest. /<fr. occident, lat. occidens, ~ntis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

OCCIDÉNT s.n. Apus, vest; spaţiul geografic din apusul Europei; ţările sau popoarele aflate în acest spaţiu. [Pron. oc-ci-. / cf. fr. occident, lat. occidens].
(Dicţionar de neologisme)

OCCIDÉNT s. n. apus, vest; spaţiul geografic din apusul Europei (şi SUA). (< fr. occident, lat. occidens)
(Marele dicţionar de neologisme)

occidént s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
OCCIDÉNT s. apus, vest. (Ţările din ~.)
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
Occident ≠ orient
(Dicţionar de antonime)