OCHEÁN1, ocheane, s.n. Nume dat unor instrumente optice portative care măresc unghiul sub care se văd obiectele depărtate de pe suprafaţa pământului, permiţând o mai bună distingere a detaliilor. – Din it. occhiale, adaptat la cuvintele româneşti terminate în -an.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OCHEÁN2 s.m. v. ocheană.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OCHEÁNĂ, ochene, s.f. Peşte lung de 20-30 cm, cu capul mic, cu partea dorsală cenuşie-albăstrie, iar cea ventrală albă şi cu aripioarele roşii; babuşcă (Rutilus rutilus). ♦ Roşioară. [Var.: (reg.) ocheán s.m.] – Ochi1 + suf. -ean.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OCHEÁN ~e n. Instrument optic pentru examinarea amănunţită, cu un singur ochi, a obiectelor situate la distanţe mari de observator; lunetă. [Sil. -chean] /<it. occhiale
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
OCHEÁNĂ ochéne f. Peşte dulcicol de talie medie, cu corpul turtit lateral şi cu solzii mari, având înotătoare şi ochi roşii; roşioară; babuşcă. /ochi + suf. ~eană
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
OCHEÁN s. n. instrument optic care apropie obiectele depărtate. (după it. occhialone)
(Marele dicţionar de neologisme)
ocheán s. n. (sil. -chean), pl. ocheáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
ocheánă s. f., g.-d. art. ochénei; pl. ochéne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
ocheán, ocheáni, şi ocheáne, s.m. şi n. (reg.) 1. regina peştilor. 2. (s.n.) vârtej de apă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
OCHEÁN s. (înv.) perspectivă. (Priveşte cu ~ul.)
(Dicţionar de sinonime)
OCHEÁN s. v. regină.
(Dicţionar de sinonime)
OCHEÁNĂ s. 1. v. babuşcă. 2. v. roşioară.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OCHEÁN2 s.m. v. ocheană.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OCHEÁN ~e n. Instrument optic pentru examinarea amănunţită, cu un singur ochi, a obiectelor situate la distanţe mari de observator; lunetă. [Sil. -chean] /<it. occhiale
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
OCHEÁNĂ ochéne f. Peşte dulcicol de talie medie, cu corpul turtit lateral şi cu solzii mari, având înotătoare şi ochi roşii; roşioară; babuşcă. /ochi + suf. ~eană
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
OCHEÁN s. n. instrument optic care apropie obiectele depărtate. (după it. occhialone)
(Marele dicţionar de neologisme)
ocheán s. n. (sil. -chean), pl. ocheáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
ocheánă s. f., g.-d. art. ochénei; pl. ochéne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
ocheán, ocheáni, şi ocheáne, s.m. şi n. (reg.) 1. regina peştilor. 2. (s.n.) vârtej de apă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
OCHEÁN s. (înv.) perspectivă. (Priveşte cu ~ul.)
(Dicţionar de sinonime)
OCHEÁN s. v. regină.
(Dicţionar de sinonime)
OCHEÁNĂ s. 1. v. babuşcă. 2. v. roşioară.
(Dicţionar de sinonime)