oclusivă dex - definiţie, sinonime, conjugare
OCLUSÍVĂ, oclusive, adj.f. (În sintagma) Consoană oclusivă (şi substantivat, f.) = consoană care se articulează printr-o ocluziune a canalului fonator, urmată de o explozie; consoană explozivă. [Var.: ocluzívă adj.f.] – Din fr. occlusive.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OCLUSÍV ~ă (~i, ~e) (despre sunete consonante) Care se articulează printr-o ocluzie a canalului fonator; exploziv. /<fr. occlusive
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

OCLUSÍV, -Ă adj. Care închide. ♢ Consoană oclusivă (şi s.f.) = consoană care se pronunţă prin ocluzia canalului bucal; explozivă. [Var. ocluziv, -ă adj. [< fr. occlusif].
(Dicţionar de neologisme)

OCLUSÍV, -Ă adj., s. f. (consoană) care se articulează prin ocluziunea canalului fonator, urmată de o explozie (4); (consoană) explozivă. (< fr. occlusif)
(Marele dicţionar de neologisme)

oclusív adj. m., pl. oclusívi; f. sg. oclusívă, pl. oclusíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
OCLUSÍV adj. (FON.) exploziv. (Sunet ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: oc ocl oclu oclus oclusi

Cuvinte se termină cu literele: va iva siva usiva lusiva