ocular dex - definiţie, sinonime, conjugare

ocular

OCULÁR, -Ă, oculari, -e, adj., s.n. 1. Adj. Care ţine de ochi1, privitor la ochi1, al ochiului1. ♢ Martor ocular = persoană care a văzut cum s-a petrecut un fapt. 2. S.n. Sistem optic convergent sau divergent alcătuit dintr-o lentilă sau dintr-un grup de lentile ale unui instrument optic, care serveşte la observarea imaginii date de obiectivul microscopului, al lunetei etc. – Din fr. oculaire, lat. ocularius.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OCULÁR1 ~e n. (la aparatele optice) Lentilă îndreptată spre ochiul observatorului. ~ul mi-croscopului. /<fr. oculaire, lat. ocularius
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

OCULÁR2 ~ă (~i, ~e) Care este caracteristic pentru ochi; de ochi. ♢ Martor ~ persoană care a fost de faţă, când s-a petrecut un fapt, un eveniment. /<fr. oculaire, lat. ocularius
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

OCULÁR, -Ă adj. Referitor la ochi, al ochiului. ♢ Martor ocular = persoană care poate depune mărturie pentru fapte pe care le-a văzut petrecându-se sub ochii săi; distanţă oculară = distanţă dintre centrele optice ale ochilor. // s.n. Lentilă a unei lunete, a unui microscop etc. care este aşezată în partea unde se găseşte ochiul observatorului. [Cf. fr. oculaire < lat. oculus – ochi].
(Dicţionar de neologisme)

OCULÁR, -Ă I. adj. referitor la ochi. o martor ~ = cel care poate depune mărturie pentru fapte pe care le-a văzut petrecându-se sub ochii săi. II. s. n. sistem optic al unei lunete, al unui microscop în partea unde se găseşte ochiul observatorului. (< fr. oculaire, lat. ocularius)
(Marele dicţionar de neologisme)

oculár adj. m., pl. oculári; f. sg. oculáră, pl. oculáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

oculár s. n., pl. oculáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: oc ocu ocul ocula

Cuvinte se termină cu literele: ar lar ular cular