OCUPATÓR, -OÁRE, ocupatori, -oare, s.m. şi f. (Neobişnuit) Ocupant. – Ocupa + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ocupatór s. m., pl. ocupatóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
ocupatoáre s. f., g.-d. art. ocupatoárei; pl. ocupatoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ocupatór s. m., pl. ocupatóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)