ocurge dex - definiţie, sinonime, conjugare

ocurge

[Conjugare]
OCÚRGE, pers. 3 ocúrge, vb. III. Intranz. (Înv.) A se întâmpla, a surveni. – Din lat. occurrere (după curge).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ocúrge vb., ind. prez. 3 sg. ocúrge
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: oc ocu ocur ocurg

Cuvinte se termină cu literele: ge rge urge curge