odinioară

ODINIOÁRĂ adv. 1. Pe vremuri, altădată, înainte vreme, odată. 2. (Înv.) Cândva, vreodată, într-o bună zi (în viitor), odată şi odată. [Pr.: -ni-oa-] – O³ + dinioară (înv. „cândva” < lat.).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ODINIOÁRĂ adv. 1) Înainte de vreme; pe vremuri; pe timpuri; cândva; altădată; odată. 2) Nu demult. [Sil. -ni-oa-] /o + dinioară
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

odinioáră adv. – 1. Odată. – 2. Demult, în timpuri străvechi. – Var. (înv.) dănăoară, dinăoară; (a)dinioare(a), adineoare(a), adineauri(lea). Lat. de una hora (Tiktin), cu sensul de „o dată”; cf. de două ori (explicaţie comp. pornindu-se de la rom. a lui de una oară), sugerată de Candrea, pare mai dificilă, căci rom. ar presupune forma redusă a art. f., o în loc de una). Cf. nici odinioară (var. înv. nice dănăoară) „niciodată”, a cărei comp. a fost reprodusă în niciodată. Var. moderne cu sensul „de curînd, acum o clipă”. – Cf. oară.
(Dicţionarul etimologic român)

odinioáră adv. (sil. -ni-oa-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

nici odinioáră adv. + adv.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ODINIOÁRĂ adv. 1. v. cândva. 2. altădată, altcândva, cândva, odată, (înv. şi reg.) oarecând. (~ nu exista acest obicei.)
(Dicţionar de sinonime)

ODINIOÁRĂ adv. v. cândva, odată, vreodată.
(Dicţionar de sinonime)