ofensiv dex - definiţie, sinonime, conjugare

ofensiv

OFENSÍV, -Ă, ofensivi, -e, adj. Care atacă sau cu care se atacă; cu caracter de ofensivă; agresiv. – Din fr. offensif.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OFENSÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care participă la ofensivă; în stare de ofensivă. Trupe ~e. Acţiuni ~e. 2) Care serveşte la ofensivă; pentru ofensivă. Armă ~ă. /<fr. offensif
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

OFENSÍV, -Ă adj. Care atacă; care serveşte pentru a ataca. [< fr. offensif, germ. offensiv].
(Dicţionar de neologisme)

OFENSÍV, -Ă I. adj. care atacă; cu caracter de ofensivă (II). ♢ agresiv. II. s. f. 1. formă principală a acţiunilor de luptă, înaintarea către obiectiv, cu scopul de a-l nimici pe inamic; atac. ♢ (sport; în jocurile cu mingea) atac susţinut al unei echipe împotriva echipei adverse. 2. (fig.) acţiune puternică ce urmăreşte a realiza ceva. (< fr. offensif, /II/ offesnive, it. offensiva, germ. Offensive)
(Marele dicţionar de neologisme)

ofensív adj. m., pl. ofensívi; f. sg. ofensívă, pl. ofensíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: of ofe ofen ofens ofensi

Cuvinte se termină cu literele: iv siv nsiv ensiv fensiv