ofticare dex - definiţie, sinonime, conjugare
OFTICÁ, oftíc, vb. I. 1. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de tuberculoză pulmonară. 2. Tranz. şi refl. Fig. A (se) chinui, a(-şi) învenina viaţa, a (se) supăra, a (se) amărî tare. – Din oftică.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OFTICÁRE, ofticări, s.f. (Pop.) Faptul de a (se) oftica. – V. oftica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A OFTICÁ oftíc tranz. A face să se oftice. /Din oftică
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE OFTICÁ mă oftíc intranz. 1) A se îmbolnăvi de oftică; a deveni ofticos. 2) A-şi învenina viaţa. /Din oftică
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ofticá vb., ind. prez. 1 sg. oftíc, 3 sg. şi pl. oftícă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ofticáre s. f., g.-d. art. ofticării; pl. ofticări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
OFTICÁ vb. v. tuberculiza.
(Dicţionar de sinonime)

OFTICÁRE s. v. tuberculizare.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: of oft ofti oftic oftica

Cuvinte se termină cu literele: re are care icare ticare