ogivă dex - definiţie, sinonime, conjugare

ogivă

OGÍVĂ, ogive, s.f. 1. Sistem de construcţie caracteristic arhitecturii gotice, format din intersecţia a două arcuri de cerc dispuse diagonal, care formează osatura unei bolţi. 2. Partea anterioară a unui proiectil de artilerie, a unei bombe sau a unei rachete, având formă aerodinamică. – Din fr. ogive.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OGÍV//Ă ~e f. 1) arhit. Arcadă, caracteristică stilului gotic, constituită din două arcuri de cerc, care, intersectându-se, dau naştere unui vârf de unghi ascuţit. 2) Parte anterioară, de formă conică, a unui proiectil sau a unei rachete. /<fr. ogive
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

OGÍVĂ, ogive, s.f. Element arhitectural şi de construcţie caracteristic stilului gotic, format din intersecţia a două arcuri dispuse diagonal şi constituind osatura unei bolţi.
(Dicţionarul limbii române contemporane)

OGÍVĂ s.f. 1. Element arhitectural (întâlnit mai ales la construcţiile în stil gotic) format din intersecţia a două arcuri de cerc care se întâlnesc în vârful unei verticale ridicate la o distanţă egală de centrele lor respective. 2. Partea dinainte, ca o ogivă (1), a unui proiectil de artilerie, a unei bombe sau a unei rachete. [< fr. ogive, it. ogiva].
(Dicţionar de neologisme)

OGÍVĂ s. f. 1. element arhitectural caracteristic stilului gotic, dintr-o arcadă din două arce de cerc care se intersectează sub un unghi ascuţit. 2. partea anterioară, ca o ogivă (1), a unui proiectil de artilerie, bombe sau rachete. (< fr. ogive)
(Marele dicţionar de neologisme)

ogívă s. f., g.-d. art. ogívei; pl. ogíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: og ogi ogiv

Cuvinte se termină cu literele: va iva giva