ogor dex - definiţie, sinonime, conjugare

ogor

[Sinonime]
OGÓR, ogoare, s.n. Bucată de pământ cultivată sau cultivabilă; ţarină. ♦ Câmp semănat cu acelaşi fel de plante (de obicei cereale); lan. ♦ Teren agricol, proprietate agricolă. ♦ Teren arabil folosit ca păşune timp de un an, pentru a fi mai fertil în anii următori; pârloagă. ♢ Ogor negru = teren arat, grăpat etc., dar nesemănat timp de un an pentru a se reface. Arătură care se face cu mult înainte de lucrările de însămânţare. – Din bg., scr. ugar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OGÓR ogoáre n. 1) Teren pregătit special pentru culturi agricole; glie; ţarină. 2) Suprafaţă de pământ semănată cu acelaşi fel de plante agricole; lan. ~ de grâu. 3) Pământ arabil lăsat nelucrat (timp de un an sau doi) pentru a-i spori fertilitatea; pârloagă. ♢ ~ negru teren arat şi grăpat, dar nesemănat, fiind lăsat să se refacă; ţarină. 4) Proprietate agricolă. /<bulg., sb. ugar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ogór (ogoáre), s.n. – 1. Ţarină, ţelină. pîrloagă. – 2. Pămînt cultivabil, arătură. Sl., cf. bg., sb. ugar (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 227; Conev 71), pol. ugór, din sl. ogoreti „a arde (pădurea pentru a obţine teren cultivabil)”. – Der. ogorî, vb. (a face ogor).
(Dicţionarul etimologic român)

ogór s. n., pl. ogoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
OGÓR s. 1. câmp, ţarină, (pop. şi poetic) glie, (pop.) răzor, (înv. şi reg.) agru, (reg.) plan, (înv.) sat. (A ieşit pe ~, la arat.) 2. v. arătură. 3. pârloagă, (pop.) moină, (reg.) mejdină, morhoancă, morogan, moruncă, nadaz, năvăloacă, noroi, obleagă, orpie, rât, toloacă. (Pământul arabil temporar nelucrat se numeşte ~.) 4. v. pârloagă. 5. v. lan.
(Dicţionar de sinonime)

OGÓR s. v. paragină, pârloagă, ţelină.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: og ogo

Cuvinte se termină cu literele: or gor