ogur dex - definiţie, sinonime, conjugare

ogur

OGÚR, ogururi, s.n. (Înv.; în superstiţii) Prevestire, semn (bun); noroc. – Din tc. oğur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OGÚR ~uri n. rel. Semn prevestitor de bine; piază bună. /<ucr. oğur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ogúr (ogúruri), s.n. – Noroc, fericire. Tc. oghur (Lokotsch 1589), din mgr. άγούρι ‹ lat. augurium. Sec. XVIII, înv. – Der. ogurliu (var. ugurliu), adj. (care are noroc), mr. ugurliu, din tc. oghurlu. – Cf. ursuz.
(Dicţionarul etimologic român)

ogúr s. n., pl. ogúruri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: og ogu

Cuvinte se termină cu literele: ur gur