ohabnic

OHÁBNIC, -Ă, ohabnici, -ce, adj. (Înv. şi pop.; despre proprietate) 1. Care nu poate fi înstrăinat; inalienabil, de veci; scutit de impozite şi de prestaţii. 2. (Despre proprietari) Care stăpâneşte o moşie ohabnică (1). (Despre robi, slugi etc.) Legat pe viaţă de ohabă (1). [Var.: ohávnic, -ă adj.] – Din sl. ohabĩnŭ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ohábnic adj. m., pl. ohábnici; f. sg. ohábnică, pl. ohábnice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: oh oha ohab ohabn ohabni

Cuvinte se termină cu literele: ic nic bnic abnic habnic