ohmic

ÓHMIC, -Ă, ohmici, -ce, adj. Referitor la rezistenţa circuitelor electrice fără reactanţe inductive. [Pr.: ómic] – Din fr. ohmique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÓHMI//C [pr.: omic] ~că (~ci, ~ce) 1) Care este exprimat în ohmi. Rezistenţă ~că. 2) Care ţine de rezistenţa circuitelor electrice. Legătură ~că. /<fr. ohmique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ÓHMIC, -Ă adj. Referitor la ohm, exprimat în ohmi. [Pron. o-mic. / < fr. ohmique].
(Dicţionar de neologisme)

óhmic adj. m. (oh- pron. o-], pl. óhmici; f. sg. óhmică, pl. óhmice
(Dicţionar ortografic al limbii române)