ojic

ojíc s.m. – (Olt.) Mîncărime, arsură pe tubul digestiv. – Var. ojig. Sb. ožig „flacără” (Puşcariu, Dacor., VII, 124), cf. jig. – Der. ojiji, vb. (Trans., Banat, Olt., a arde, a lua foc), din sb. ožeči, ožežem.
(Dicţionarul etimologic român)

Cuvinte care încep cu literele: oj oji

Cuvinte se termină cu literele: ic jic