olfactometru

OLFACTOMÉTRU, olfactometre, s.n. (Med.) Aparat pentru măsurarea acuităţii olfactive. – Din fr. olfactomètre.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OLFACTOMÉTRU s.n. Aparat pentru aprecierea acuităţii olfactive. [< fr. olfactomètre, cf. lat. olfactus – miros, gr. metron – măsură].
(Dicţionar de neologisme)

OLFACTOMÉTRU s. n. aparat folosit în olfactometrie. (< fr. olfactomètre)
(Marele dicţionar de neologisme)

olfactométru s. n., pl. olfactométre
(Dicţionar ortografic al limbii române)