oligocen dex - definiţie, sinonime, conjugare

oligocen

[Sinonime]
OLIGOCÉN, -Ă, oligoceni, -e s.n., adj. 1. S.n. Epocă geologică aparţinând perioadei superioare a paleogenului, caracterizată prin numuliţi, lamelibranhiate, gasteropode, echinide, mamifere etc. 2. Adj. Care se referă la oligocen (1) sau la formaţiile din această epocă. – Din fr. oligocène.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OLIGOCÉN1 n. Perioadă superioară a paleogenului. /<fr. oligocene
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

OLIGOCÉN2 ~ă (~i, ~e) Care este caracteristic pentru perioada superioară a paleogenului. /<fr. oligocene
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

OLIGOCÉN s.n. (Geol.) Epocă (serie) superioară a paleogenului. // adj. Care aparţine acestei epoci. [< fr. oligocène, cf. gr. oligos – puţin, kainos – recent].
(Dicţionar de neologisme)

OLIGOCÉN, -Ă adj., s. n. (din) epoca superioară a paleogenului. (< fr. oligocène)
(Marele dicţionar de neologisme)

oligocén adj. m., pl. oligocéni; f. sg. oligocénă, pl. oligocéne
(Dicţionar ortografic al limbii române)

oligocén s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
OLIGOCÉN s. (GEOL.) neonumulitic.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ol oli olig oligo oligoc

Cuvinte se termină cu literele: en cen ocen gocen igocen