oligopot
OLIGOPÓT, -Ă, oligopoţi, -te, s.m. şi f. Persoană care bea foarte puţin. – Din fr. oligopote.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OLIGOPÓ//T ~tă (~ţi, ~te) m. şi f. Persoană care bea foarte puţin. /<fr. oligopote
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
OLIGOPÓT, -Ă s.m. şi f. Persoană care bea foarte puţin. [< fr. oligopote].
(Dicţionar de neologisme)
OLIGOPÓT, -Ă s. m. f. cel care bea foarte puţin. (< fr. oligopote)
(Marele dicţionar de neologisme)
oligopót s. m., pl. oligopóţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OLIGOPÓ//T ~tă (~ţi, ~te) m. şi f. Persoană care bea foarte puţin. /<fr. oligopote
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
OLIGOPÓT, -Ă s. m. f. cel care bea foarte puţin. (< fr. oligopote)
(Marele dicţionar de neologisme)
oligopót s. m., pl. oligopóţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)