OLM, olmuri, s.n. (Înv.) Miros, mireasmă. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
olm (-muri), s.n. – Miros, parfum. – Mr. olmu. Origine necunoscută, dar legată de adulmeca şi urmă, v. aici. După Scriban se poate presupune un lat. *olmen. Sec. XVI, înv.
(Dicţionarul etimologic român)
olm s. n., pl. ólmuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
OLM s. v. aromă, balsam, mireasmă, miros, parfum.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
olm (-muri), s.n. – Miros, parfum. – Mr. olmu. Origine necunoscută, dar legată de adulmeca şi urmă, v. aici. După Scriban se poate presupune un lat. *olmen. Sec. XVI, înv.
(Dicţionarul etimologic român)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
OLM s. v. aromă, balsam, mireasmă, miros, parfum.
(Dicţionar de sinonime)
Cuvinte care încep cu literele: ol
Cuvinte se termină cu literele: lm