ombilic
[Sinonime]
OMBILÍC, ombilicuri, s.n. Orificiu abdominal prin care trece cordonul ombilical la fetus; buric. – Din fr. ombilic.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OMBILÍC ~uri n. Cicatrice rămasă pe abdomen după căderea cordonului ombilical; buric. /<fr. ombilic
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
OMBILÍC s.n. Organ prin care fătul este legat de corpul mamei; (pop.) buric. [< fr. ombilic, cf. lat. umbilicus].
(Dicţionar de neologisme)
OMBILÍC s. n. 1. organ prin care fătul este legat de corpul mamei; buric. ♢ cicatrice rămasă după tăierea cordonului ombilical. 2. umbon. 3. ~ glaciar = parte a albiei subsăpate a unui gheţar, limitată în aval de contrapantă. (< fr. ombilic, lat. umbilicus)
(Marele dicţionar de neologisme)
ombilíc s. n., pl. ombilícuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
OMBILÍC s. 1. v. buric. 2. v. cordon ombilical.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OMBILÍC ~uri n. Cicatrice rămasă pe abdomen după căderea cordonului ombilical; buric. /<fr. ombilic
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
OMBILÍC s. n. 1. organ prin care fătul este legat de corpul mamei; buric. ♢ cicatrice rămasă după tăierea cordonului ombilical. 2. umbon. 3. ~ glaciar = parte a albiei subsăpate a unui gheţar, limitată în aval de contrapantă. (< fr. ombilic, lat. umbilicus)
(Marele dicţionar de neologisme)
ombilíc s. n., pl. ombilícuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
OMBILÍC s. 1. v. buric. 2. v. cordon ombilical.
(Dicţionar de sinonime)