ondină
ONDÍNĂ, ondine, s.f. Personaj din basmele şi legendele germane sau scandinave, închipuit ca o fată frumoasă, seducătoare, care trăieşte în apă. – Din fr. ondine.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ONDÍNĂ s.f. (În mitologia scandinavă şi germanică) Zână, geniu al apelor. [Var. undină s.f. / < fr. ondine].
(Dicţionar de neologisme)
ONDÍNĂ s. f. (mit. scand. şi germanică) zână, geniu al apelor. (< fr. ondine)
(Marele dicţionar de neologisme)
ondínă s. f., g.-d. art. ondínei; pl. ondíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ONDÍNĂ s.f. (În mitologia scandinavă şi germanică) Zână, geniu al apelor. [Var. undină s.f. / < fr. ondine].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
ondínă s. f., g.-d. art. ondínei; pl. ondíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)