onest
[Sinonime]
ONÉST, -Ă, oneşti, -ste, adj. Cinstit, de treabă, corect. – Din lat. honestus, it. onesto.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ONÉ//ST ~stă (~şti, ~ste) Care se conformează corectitudinii morale; corect şi de bună credinţă; cinstit; integru. /<lat. honestus, it. onesto
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ONÉST, -Ă adj. Cinstit, corect. [< lat. honestus, cf. it. onesto].
(Dicţionar de neologisme)
ONÉST, -Ă adj. cinstit, corect, incoruptibil. (< lat. honestus, it. onesto)
(Marele dicţionar de neologisme)
onést adj. m., pl. onéşti; f. sg. onéstă, pl. onéste
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ONÉST adj. v. cinstit.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Onest ≠ corupt, depravat, josnic, necinstit, neonest
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ONÉ//ST ~stă (~şti, ~ste) Care se conformează corectitudinii morale; corect şi de bună credinţă; cinstit; integru. /<lat. honestus, it. onesto
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
ONÉST, -Ă adj. cinstit, corect, incoruptibil. (< lat. honestus, it. onesto)
(Marele dicţionar de neologisme)
onést adj. m., pl. onéşti; f. sg. onéstă, pl. onéste
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ONÉST adj. v. cinstit.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Onest ≠ corupt, depravat, josnic, necinstit, neonest
(Dicţionar de antonime)