operaţie dex - definiţie, sinonime, conjugare

operaţie

[Sinonime]
OPERÁŢIE, operaţii, s.f. 1. Activitate efectuată de unul sau de mai mulţi oameni cu o anumită calificare în vederea atingerii unui anumit scop; acţiune efectuată de un aparat, de o maşină etc. în cadrul unei munci specifice; p. gener. acţiune, lucrare. 2. Acţiune terapeutică chirurgicală, efectuată asupra unui organ sau a unui ţesut bolnav; intervenţie chirurgicală. 3. Acţiune militară de mare amploare, în vederea realizării unui plan strategic sau a sarcinilor subordonate acestuia. 4. Efectuare a unei tranzacţii financiare sau comerciale; înscriere într-un registru a unei tranzacţii efectuate. 5. (Mat.) Procedeu prin care se obţin unul sau mai multe elemente ale unei mulţimi. ♦ Regulă după care se face un calcul sau se aplică o construcţie matematică; executare a unui calcul. [Var.: operaţiúne s.f.] – Din lat. operatio, -onis, fr. opération, germ. Operation.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OPERÁŢI//E ~i f. 1) Acţiune efectuată în vederea realizării unui scop. 2) Intervenţie chirurgicală. 3) Afacere financiară sau comercială. ~ avantajoasă. 4) mil. Ansamblu de manevre coordonate efectuate de trupele militare în vederea realizării unui plan de luptă. 5) mat. Calcul efectuat asupra unor mulţimi de elemente. [G.-D. operaţiei; Sil. -ţi-e] /<lat. operatio, ~onis, fr. opération, germ. Operation
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

OPERÁŢIE s.f. 1. Activitate îndreptată către atingerea unui anumit scop; lucrare, acţiune. 2. Intervenţie chirurgicală asupra unui organ sau asupra unui ţesut bolnav cu ajutorul unor instrumente speciale. 2. Ansamblu de mişcări strategice ale unei armate. 4. Efectuarea unor tranzacţii financiare sau comerciale; înregistrarea acestora într-un registru. 5. (Mat.) Funcţie definită pe un produs cartezian, cu valori în alt produs cartezian. ♢ Operaţie algebrică = operaţie definită pe un produs cartezian finit. ♦ Executare a unui anumit calcul asupra unuia sau mai multor numere. [Gen. -iei, var. operaţiune s.f. / cf. fr. opération, it. operazione, rus. operaţiia, lat. operatio].
(Dicţionar de neologisme)

OPERÁŢIE s. f. 1. activitate îndreptată către atingerea unui anumit scop; lucrare, acţiune. 2. intervenţie chirurgicală. 3. ansamblul acţiunilor de luptă şi a manevrelor executate de forţele terestre, navale sau aeriene într-o regiune determinată. 4. efectuarea unor tranzacţii financiare sau comerciale. 5. (mat.) procedeu prin care se ataşează oricărei perechi de elemente dintr-o mulţime un element unic din aceeaşi mulţime. ♢ efectuare a unui anumit calcul. (< fr. opération, lat. operatio, germ. Operation)
(Marele dicţionar de neologisme)

operáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. operáţia (sil.-ţi-a), g.-d. art. operáţiei; pl. operáţii, art. operáţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
OPERÁŢIE s. 1. acţiune. (Operaţie de stingere a focului.) 2. v. tranzacţie. 3. (MED.) intervenţie chirurgicală, (fig.) cuţit. (A ajuns la operaţie.) 4. (MAT.) (rar) regulă, (înv.) speţie. (Cele patru operaţii.) 5. (MAT.) calcul, socoteală. (Printr-o operaţie ingenioasă a rezolvat problema.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: op ope oper opera operat

Cuvinte se termină cu literele: ie tie atie ratie eratie