operaționalitate
OPERAŢIONALITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este operaţional. [Pr.: -ţi-o-] – Operaţional + suf. -itate.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OPERAŢIONALITÁTE s.f. 1. Însuşirea de a atinge un anumit scop. 2. Proprietatea de a interveni prompt în rezolvarea unei probleme. ♦ Caracterul a ceea ce este operaţional. [Pron. -ţi-o-. / cf. it. operazionalità].
(Dicţionar de neologisme)
OPERAŢIONALITÁTE s. f. 1. însuşirea de a atinge un anumit scop. 2. proprietatea de a interveni prompt în rezolvarea unei probleme. ♢ caracterul a ceea ce este operaţional. (< it. operazionalità)
(Marele dicţionar de neologisme)
operaţionalitáte s. f. (sil. -ţi-o-), g.-d. art. operaţionalităţii
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
OPERAŢIONALITÁTE s.f. 1. Însuşirea de a atinge un anumit scop. 2. Proprietatea de a interveni prompt în rezolvarea unei probleme. ♦ Caracterul a ceea ce este operaţional. [Pron. -ţi-o-. / cf. it. operazionalità].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
operaţionalitáte s. f. (sil. -ţi-o-), g.-d. art. operaţionalităţii
(Dicţionar ortografic al limbii române)