opinie

OPÍNIE, opinii, s.f. Părere, judecată, idee. ♦ Opinia publică = părerea publicului într-o anumită chestiune. ♢ Expr. A face opinie separată = a susţine în mod ferm o părere deosebită de cea a majorităţii; a nu se alătura părerii majorităţii. [Var.: (înv.) opiniúne s.f.] – Din lat. opinio, -onis, fr. opinion.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OPÍNI//E ~i f. Punct de vedere particular (asupra unui lucru sau asupra unei persoane); părere; judecată; considerent; cuvânt. ♢ A face ~ separată a nu adera la părerea altora (a majorităţii). [G.-D. opiniei; Sil. -ni-e] /<lat. opinio, ~onis, fr. opinion
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

OPÍNIE s.f. Părere, idee, judecată. ♦ Opinie publică = părerea publicului, a maselor într-o anumită chestiune; a face opinie separată = a se deosebi în păreri de cineva (sau de majoritate); a-şi exprima o părere contrară părerii majorităţii. [Gen. -iei, var. opiniune s.f. / cf. fr. opinion, lat. opinio].
(Dicţionar de neologisme)

OPÍNIE s. f. părere, judecată, idee. o ~ publică = părerea publicului, a maselor într-o anumită chestiune; a face ~ separată = a se deosebi în păreri de cineva (sau de majoritate). (< fr. opinion, lat. opinio)
(Marele dicţionar de neologisme)

opínie s. f. (sil. -ni-e), art. opínia (sil. -ni-a), g.-d. art. opíniei; pl. opínii, art. opíniile (sil.-ni-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
OPÍNIE s. 1. v. părere. 2. părere, punct de vedere, (înv. şi pop.) socotinţă, (înv.) proces, socoată. (Care e ~ ta în această problemă?) 3. v. concepţie. 4. credinţă, idee, judecată, părere. (După ~ mea ...) 5. v. apreciere. 6. opinie publică = spirite (pl.). (~ era agitată.)
(Dicţionar de sinonime)