orândui dex - definiţie, sinonime, conjugare
ORÂNDUÍ, orânduiesc, vb. IV. 1. Tranz. şi refl. A (se) aşeza, a (se) grupa într-o anumită ordine; a (se) aranja. 2. Tranz. A hotărî, a dispune; a ridica la o demnitate; a numi, a desemna; a investi. 3. Tranz. (Înv. şi pop.) A decide, a fixa, a stabili. ♦ (Rar) A porunci, a ordona. 4. Tranz. (Înv. şi pop.) A pune la cale; a pregăti. – Din sl. urenditi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ORÂNDU//I ~iésc tranz. 1) A pune într-o anumită ordine; a clasa; a rândui; a dispune; a aşeza; a aranja; a ordona. 2) înv. A numi într-un post; a desemna. 3) înv. A cere în mod autoritar şi oficial; a comanda; a porunci; a ordona; a dispune. 4) A arăta în mod precis. 5) înv. A face să fie gata devreme; a pregăti; a prepara; a găti. /<sl. urenditi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

orânduí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. orânduiésc, imperf. 3 sg. orânduiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. orânduiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ORÂNDUÍ vb. 1. v. aranja. 2. a aranja, a reglementa, a stabili, (rar) a regula, (înv.) a regularisi. (Şi-a ~ situaţia neclară.) 3. a aranja, a rezolva, (înv.) a chivernisi. (Şi-a ~ nişte treburi.) 4. v. institui. 5. v. hărăzi. 6. a hotărî, a lăsa, a rândui, a statornici. (Aşa a ~ Dumnezeu.)
(Dicţionar de sinonime)

ORÂNDUÍ vb. v. comanda, curăţa, decide, deretica, desemna, dispune, face, fixa, hotărî, învesti, numi, ordona, porunci, pune, scutura, stabili, statornici, strânge.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: or ora oran orand orandu

Cuvinte se termină cu literele: ui dui ndui andui randui