orânduială
[Sinonime]
ORÂNDUIÁLĂ, orânduieli, s.f. 1. Rânduială, ordine, întocmire, organizare. ♢ Loc. adv. Cu orânduială = în mod organizat, cu rost. ♢ Loc. vb. A pune în (bună) orânduială sau a pune orânduială = a orândui. 2. (Înv.) Hotărâre, dispoziţie, ordin; (concr.) act care conţine o hotărâre. 3. Orânduire socială. [Pr.: -du-ia-] – Orândui + suf. -eală.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
orânduiálă s. f., g.-d. art. orânduiélii; pl. orânduiéli
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ORÂNDUIÁLĂ s. 1. v. ordine. 2. v. întocmire.
(Dicţionar de sinonime)
ORÂNDUIÁLĂ s. v. bir, dare, demnitate, dispoziţie, hotărâre, impozit, ordin, poruncă, poziţie, rang, rând, treaptă.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Orânduială ≠ debandadă, dezordine
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
orânduiálă s. f., g.-d. art. orânduiélii; pl. orânduiéli
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ORÂNDUIÁLĂ s. 1. v. ordine. 2. v. întocmire.
(Dicţionar de sinonime)
ORÂNDUIÁLĂ s. v. bir, dare, demnitate, dispoziţie, hotărâre, impozit, ordin, poruncă, poziţie, rang, rând, treaptă.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Orânduială ≠ debandadă, dezordine
(Dicţionar de antonime)