ORĂŞENIZÁ, orăşenizez, vb. I. Refl. (Rar) A-şi însuşi felul de viaţă sau de comportare al orăşenilor, a se adapta la viaţa orăşenească, a deveni orăşean; a se urbaniza. – Orăşean + suf. -iza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ORĂŞENIZ//Á ~éz tranz. A face să se orăşenizeze. /orăşean + suf. ~iza
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE ORĂŞENIZ//Á mă ~éz intranz. 1) (despre localităţi rurale) A deveni oraş; a căpăta trăsături orăşeneşti; a se urbaniza. 2) (despre persoane) A deveni orăşean; a-şi însuşi modul de viaţă şi de conduită al orăşenilor; a se urbaniza. /orăşean + suf. ~iza
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
orăşenizá vb., ind. prez. 1 sg. orăşenizéz, 3 sg. şi pl. orăşenizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ORĂŞENIZÁ vb. v. urbaniza.
(Dicţionar de sinonime)
ORĂŞENIZÁRE s. v. urbanizare.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ORĂŞENIZ//Á ~éz tranz. A face să se orăşenizeze. /orăşean + suf. ~iza
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
orăşenizá vb., ind. prez. 1 sg. orăşenizéz, 3 sg. şi pl. orăşenizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ORĂŞENIZÁ vb. v. urbaniza.
(Dicţionar de sinonime)
ORĂŞENIZÁRE s. v. urbanizare.
(Dicţionar de sinonime)