orator dex - definiţie, sinonime, conjugare

orator

[Sinonime]
ORATÓR, oratori, s.m. Persoană care rosteşte un discurs, care vorbeşte în public; persoană care are talentul de a vorbi frumos în faţa unui public; retor. – Din lat. orator, fr. orateur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ORATÓR ~i m. 1) Persoană care ţine un discurs în public (făcând uz de un stil elevat). 2) Persoană care are darul de a vorbi frumos şi liber în public; vorbitor. /<lat. orator, fr. orateur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ORATÓR s.m. Cel care ţine un discurs; vorbitor (la o conferinţă etc.); om care are darul vorbirii, care vorbeşte frumos. [Cf. lat. orator, fr. orateur].
(Dicţionar de neologisme)

ORATÓR s. m. cel care ţine un discurs; vorbitor; om care are darul vorbirii. (< lat. orator, fr. orateur)
(Marele dicţionar de neologisme)

oratór s. m., pl. oratóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ORATÓR s. 1. retor, (prin Bucov.) predicant. (Un mare ~.) 2. v. conferenţiar.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: or ora orat orato

Cuvinte se termină cu literele: or tor ator rator