orchestrare dex - definiţie, sinonime, conjugare
ORCHESTRÁ, orchestrez, vb. I. Tranz. A aranja o bucată muzicală pentru a putea fi executată de orchestră. – Din fr. orchestrer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ORCHESTRÁRE, orchestrări, s.f. Acţiunea de a orchestra şi rezultatul ei; orchestraţie. – V. orchestra.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ORCHESTR//Á ~éz tranz. (piese muzicale) A aranja pentru a fi interpretat de orchestră; a instrumenta. /<fr. orchestrer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ORCHESTRÁ vb. I. tr. A scrie fiecare dintre părţile pentru instrumente ale unei compoziţii muzicale. [Var. orhestra vb. I. / cf. fr. orchestrer, it. orchestrare].
(Dicţionar de neologisme)

ORCHESTRÁRE s.f. Acţiunea, faptul de a orchestra; orchestraţie. [Var. orhestrare s.f. / < orchestra].
(Dicţionar de neologisme)

ORCHESTRÁ vb. tr. 1. a aranja o compoziţie muzicală pentru orchestră. 2. a organiza o campanie, o mişcare revendicativă. (< fr. orchestrer)
(Marele dicţionar de neologisme)

orchestrá vb., ind. prez. 1 sg. orchestréz, 3 sg. şi pl. orchestreáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

orchestráre s. f., g.-d. art. orchestrării; pl. orchestrări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ORCHESTRÁ vb. (MUZ.) a instrumenta.
(Dicţionar de sinonime)

ORCHESTRÁRE s. v. orchestraţie.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: or orc orch orche orches

Cuvinte se termină cu literele: re are rare trare strare