ordură dex - definiţie, sinonime, conjugare

ordură

ORDÚRĂ, orduri, s.f. (Rar) Murdărie, gunoi. – Din fr. ordure.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ORDÚRĂ s. f. 1. murdărie, gunoi. 2. (fig.) obscenitate. (< fr. ordure)
(Marele dicţionar de neologisme)

ordúră s. f., g.-d. art. ordúrii; pl. ordúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: or ord ordu ordur

Cuvinte se termină cu literele: ra ura dura rdura