oreion

OREIÓN, oreioane, s.n. Boală contagioasă şi epidemică de natură virotică, frecventă la copii, care se manifestă prin febră şi prin inflamarea glandelor salivare parotide. [Pr.: -re-ion] – Din fr. oreillons.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OREIÓN s.n. Boală infecţioasă epidemică, manifestată prin inflamarea glandei parotide. [Pron. -re-ion. / < fr. oreillons].
(Dicţionar de neologisme)

OREIÓN s. n. parotidită epidermică. (< fr. oreillon)
(Marele dicţionar de neologisme)

oreión s. n. (sil. -re-ion), pl. oreioáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
OREIÓN s. (MED.) parotidită epidemică.
(Dicţionar de sinonime)