organon dex - definiţie, sinonime, conjugare

organon

ÓRGANON s.n. (Livr.) Instrument, mijloc de muncă şi de cercetare ştiinţifică. – Din ngr. órganon.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ORGANÓN n. livr. Instrument, mijloc de muncă şi de cercetare ştiinţifică. /<ngr. órganon
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ORGANÓN s.n. 1. Instrument al gândirii, denumire dată de bizantini celor cinci scrieri despre logică ale lui Aristotel. 2. Instrument teoretic de cercetare ştiinţifică. [< gr. organon – instrument, cf. fr. organon].
(Dicţionar de neologisme)

ORGANÓN s. n. instrument al gândirii, al cercetării ştiinţifice. (< gr. organon)
(Marele dicţionar de neologisme)

organón s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: or org orga organ organo

Cuvinte se termină cu literele: on non anon ganon rganon