orhei dex - definiţie, sinonime, conjugare

orhei

ORHÉI, orheie, s.n. (reg.) deal întărit, cetăţuie sau curte boierească părăsită. Tăt. iorghe, Tc. orge „palat”, „castel”, „iurtă”. T. Porucic în anii ’30 ai secolului al XX-lea atestă cuvântul în Basarabia (PORUCIC TeodorLexiconul termenilor entropici din limba română în Basarabia, extras din\r\nArhivele Basarabiei, 1931, nr. 1-4, Chişinău). În această\r\nnouă corelaţie provenienţa cuvântului orhei din maghiarul warhely, neatestat de nici un dicţionar maghiar, devine irelevantă.
(Alte dicţionare)


Cuvinte care încep cu literele: or orh orhe

Cuvinte se termină cu literele: ei hei rhei