orhidee dex - definiţie, sinonime, conjugare

orhidee

ORHIDÉE, orhidee, s.f. (La pl.) Nume dat unei familii de plante erbacee monocotiledonate, cu tulpină simplă, frunze alterne întregi, cu flori mari, colorate, cu trei petale, dintre care una se termină de obicei în formă de pinten răsucit (Orchidaceae); (şi de la sg.) plantă care face parte din această familie. [Pr.: -de-e] – Din germ. Orchidee, fr. orchidées.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ORHIDÉE ~ f. 1) la pl. Familie de plante erbacee perene, cu tuberculi sau rizomi, cu frunze întregi şi cu flori mari, pintenate, viu colorate (reprezentanţi: papucul-doamnei, poroinicul etc.). 2) Plantă din această familie. [G.-D. orhideei; Sil. -de-e] /<ger. Orchidee, fr. orchidées
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ORHIDÉE s.f.pl. Familie de plante erbacee răspândite mai ales în pădurile tropicale ale Americii, cu flori mari, frumos colorate, care au trei petale, dintre care una în formă de pinten întors; orhidacee; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -de-e, sg. invar., var. orchidee s.f.pl. / cf. fr. orchidées, it. orchidea].
(Dicţionar de neologisme)

ORHIDÉE s. f. pl. familie de plante monocotiledonate erbacee tropicale cu flori mari, frumos colorate, care au trei petale, dintre care una în formă de pinten întors. (< fr. orchidées, germ. Orchidee)
(Marele dicţionar de neologisme)

orhidée s. f., art. orhidéea, g.-d. art. orhidéei; pl. orhidée
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: or orh orhi orhid orhide

Cuvinte se termină cu literele: ee dee idee hidee rhidee