orhitic
ORHÍTIC, -Ă, orhitici, -ce, adj. Care aparţine orhitei, privitor la orhită. – Orhită + suf. -ic.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ORHÍTIC, -Ă adj. (Med.) Referitor la orhită. [Cf. fr. orchitique].
(Dicţionar de neologisme)
orhític adj. m., pl. orhítici; f. sg. orhítică, pl. orhítice
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ORHÍTIC, -Ă adj. (Med.) Referitor la orhită. [Cf. fr. orchitique].
(Dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)